Promisiune

Aş dezmierda şi n-aş şti să blestem,

Şi aş surâde, de-n suflet, n-aş mai suspina,

De aş iubi, n-ar fi nevoie să mai gem,

De plâns, că-n ochi eu doar lumină aş purta.

Eu rana singură nu pot nicicum să-o leg,

Cu mâna mea pot unge rănile străine,

Un colţ de rai voi căuta în lume, să aleg,

Nu vreau un strop de iad azi pentru mine.

Oricât aş cade, tot în sus m-oi înalţa,

Cu fruntea-n dulcea pulbere a vieţii

Revin la versul meu, din el voi veţi afla,

Promit eu să surâd în zorii dimineţii.