joi, 29 decembrie 2011

2011(si nu numai)...la bilanţ

           Deşi recunosc faptul că, destinele nu ţin seama de răsturnările din calendare, sau de răsturnarile din viaţa unui om, mi-am rezervat ultima lună din an pentru bilaţuri adesea foarte dureroase, pentru a analiza ceea ce pot face pe viitor, planuri care să îmi dea puterea de a continua viaţa mai departe.
           Viaţa este o sansă, este sansă descoperirii de Sine, drumul spre noi înşine, calatoria interioară, cu urcuşuri şi pante abrupte, cu lumini intense şi neguri profunde. Drumul catre noi insine dureaza o viata.       Poate că, cel mai greu este să stau în tăcere, sau să-mi ofer acele clipe de tăcere în care să mă descopăr pe mine, eu cea adevarată, golită de roluri, de măşti şi gânduri, să aflu exact "cine sunt eu? Eu poti fi totul, tot ce imi doresc, tot ce visez, dincolo de ego. De fapt..eu sunt Totul, dincolo de forma materiala., ceea ce omul  nu cunoste, nu stapâneşte. Dacă nu constientizezi ceea ce faci, de ce faci ceea ce faci şi cum influentează alegerile ce le faci viaţa ta şi a celorlalţi, nu poţi face nici un pas înainte pe scara evoluţiei.
            Sfârşitul de an nu este chiar un sfârşit. Mai degrabă este pragul unui nou început! Un început pe care Dumnezeu ni-l dăruieşte ca pe o şansă minunată! O şansă de a fi mai buni, de a împlini mai bine cele ce ne-am propus să înfăptuim, de a fi mai aproape de noi înşine…Ma gândesc  la cel ce nu mai este  printre noi, la cel a cărei amintire o voi păstra vie în inima mea, la cel ce a plecat de curând spre zări de veşnicie, la cel care nu va face sarbătorile cu noi. În acest moment al anului mă  întreb dacă oare am făcut tot ce trebuia, pentru cei care aveau nevoie de ajutorul meu?
Deşi nu mai cred demult în Moş Craciun, simt nevoia acută să-i scriu "o scrisoare"
              ”Am nevoie de tine!! Nu vreau ceva anume. Nu vreau un cadou scump, ci vreau doar să mă înveţi să apreciez ceea ce am şi mai mult să le dai înţelepciune şi celor din jurul meu să conştientizeze ce fel de om sunt. Ştii prea bine, ca în viaţa am pus accent pe lucrurile de suflet şi nu pe cele materiale, deşi am avut posibilitatea. Nu mi-as fi găsit liniştea dacă aş fi ştiut că ei nu au şi doar eu am. Invaţă-mă să ştiu ,când să spun stop, de voi porni pe un alt drum, dar, şi când să merg mai departe. Nu vreau să încetez nici o clipă, să cred în visele mele şi să continui să lupt pentru realizarea lor. Ajuta-mă să fiu aceeaşi persoană optimistă şi lacrimile care vor curge pe obrajii mei, să fie doar de fericire. Invaţă-mă să traiesc fiecare zi, ca şi cum ar fi ultima, să iubesc şi să daruiesc tot ce am mai bun din mine. Fiecare zi să fie unică şi timpul să treacă mult mai greu în momentele bune şi foarte uşor în cele grele. Invată-mă să ştiu, să apreciez persoanele de lângă mine şi dă-mi puterea să mă fac înţelesă. Imi doresc să am puterea, să cred în imposibil, îmi doresc să am senzaţia că pot cuprinde marea dintr-o privire, îmi doresc, să pot urca munţii şi, să am puterea, să o iau de la capăt, să întind braţele spre cer şi atunci când le închid, să cred că am cuprins Universul, să prind un fulg de nea şi să-l daruiesc, în toată splendoarea lui, persoanelor dragi. Îmi doresc să pot vorbi cu stelele şi ele să-mi spună misterele nopţii, să pot convinge natura: păsări, copaci, vânt, ploaie, zăpadă, să duca cu ele iubirea mea şi dorul meu celui, pe care nu-l voi uita niciodată. Pentru mine nu ştiu ce să-ţi cer? Dragoste ţi-am cerut cândva, dar D-nul mi-a luat-o înapoi. Ţi-as cere linişte şi pace sufletească, dar ştiu că sunt ataţia oameni zbuciumaţi şi atatia copii batrini înainte de vreme care au nevoie de asta, încat nu indraznesc să le vreau pentru mine. Apoi daca vrei, adu-mi un brad fermecat, te rog, pe care să îl împodobesc cu vise, în care zambetele nu se pierd, iar lacrimile, prizoniere fără glas, mai strălucesc, dar numai de dor! Un brad pe care, să aşez îmbraţişări fără sfârşit, care nu dor când braţele trebuie să se descleşteze. Da, asta vreau! Printre cadourile răsturnate sub brad,  nici nu mă uit, deoarece anul acesta sunt invizibile,dar stiu că mi-ai păstrat deja ceea ce este al meu. Nu-mi rămâne decât, să te rog, ca fiecare lacrimă atât de fierbinte ce-a durut vreodată, s-o ingheţi şi s-o transformi într-un fulg de zăpadă. Şi-atunci ar ninge, Moşule, ar ninge şi totul s-ar îmbrăca în alb, şi-ar fi stralucitor. Şi s-ar risipi norii, şi în toată natura, alba şi stralucitoare, din lumina stelelor, ar ajunge pe pământ o rază, şi-atunci…le-aş avea pe toate. Mă pierd printre cuvinte ce-mi zboară haotic prin minte…visez cu ochii deschişi la o viaţă perfectă, dar mă sufocă realitatea în momentele cele mai dulci; iluziile mereu se destramă când am mai mare nevoie de ele. Oferă-mi bucuria unui gând, când melancolia curge uşor în suflet, când apusul începe să doară…Dacă aş putea, m-aş transforma pentru o clipă în vânzător de vise…să împart speranţă şi zâmbet în inimile şi pe chipurile celor dragi. Aş vrea să fiu vânzător de zori, să aduc lumină şi căldură…un vânzător de flori să presar miresme şi culori în sufletele şi în privirea tuturor."
              Iata ce-am învăţat eu în acest an 2011,(si nu numai) care se apropie de final:
- fiecare an înseamnă schimbare, amintirile rămân doar amintiri şi, oricat aş încerca să le alung , nu voi reusi, pentru ca  locurile au ramas aceleaşi, durerile aceleasi, şi numai eu încerc să fiu alta;
- cuvintele au foarte multe interpretări şi fiecare le interpretează pe ale altora aşa cum le gândeşte el insuşi în propria-i conştiinţa;
-norocul e făcut doar pentru unii, iar alţii il pot căuta toată viaţa, fără să-l poată prinde
- schimbarea e întotdeauna spre mai bine, chiar dacă de multe ori nu pare deloc aşa;
- există timp pentru toate, cât esti un manager bun şi ştii să-ţi gestionezi cum trebuie viaţa;
- e bine să rămâi deschis şi să nu refuzi lucruri din prejudecaţi, dar niciodată să nu-ti pierzi decenţa, pentru că poţi ajunge, să te distrezi minunat şi să cunoşti oameni minunaţi, când şi unde te astepţi mai puţin;
- urâm la alţii ceea ce avem chiar în noi, iubim la alţii ceea ce suntem chiar noi, ne privim în oglinda o viaţa întreagă, fără să avem măcar una în prejmă;
- fotografiile, imaginile, melodiile bune au suflet, doar dacă stii să simţi şi să citeşti în ele;
- bagajele emoţionale trebuie abandonate în gară, dar să nu te intorci nicodată să le iei;
- în viaţa regreţi ceea ce nu faci, nu ceea ce faci;
- poţi să ai orice îţi doreşti şi poţi să fii orice îţi doreşti, dacă vrei cu adevărat, doar atunci când eşti convins că merită să lupţi să ai;
- intuiţia şi mai ales cea feminina funcţioneaza;
- tot ce contează e să fii tu mulţumită de tine şi să te simţi bine în pielea ta, mai ales când cei care nu te apraciaza corect, construiesc o imagine a ta falsă;
- curiozitatea e cheia evoluţiei, doar cei care vor să cunoască ajung să o facă;
- frumuseţea vine şi din exterior şi din interior,cea din interior nu îmbatrâneşte niciodată;
- sunt un peşte atipic, înnoată chiar şi pe nisip, fără a se sufoca;
- înaintarea în vârstă nu mă face automat numai bătrână, ci şi mai matură;
           Acum ştiu… Nu sunt mai bună, nu sunt nici mai rea; doar mai curată sufleteşte pentru că:
-am învaţat, că nu voi merge mai departe, pana nu voi lasa în urma tristeţile şi suferinţile trecutului
-am învăţat ,că poţi continua încă mult timp,după ce ai spus că nu mai poţi
-am invatat, că puterea de a reuşi îmi aparţine, şi stă numai în puterile mele
- am învăţat, că eroi sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie, indiferent de consecinţe.
-am învăţat, că sunt oameni care te iubesc, dar nu ştiu s-o arate
-am învăţat, din greşelile mele dar,  şi din greşelile altora
-am învatat, că nu întodeauna omul de calitate este apreciat, dar cel ce greşeşte este cel care pierde  mai mult
-am invatat, că te maturizezi şi prin lecţiile de viaţă primite
-am învaţat, cât de sanatoasă e iubirea adevarată, care nu are niciodata varstă şi, că, doar ea nu te face să suferi
-am învăţat, să iert din suflet, şi am conştientizat că nu eu sunt în măsură să judec;
-am invaţat de la experienţa cumplită prin care am trecut, că sunt puternică, caci nu m-au răpus uragane grele, urâte, deci voi reuşi, să înfrunt furtunile vieţii
-am învaţat, ce să fac cu viaţa mea şi cum, să fac, astfel, încat ,să nu cad în plafonare, în incertitudini, in vulnerabilitate, ceea ce mă va pune în postura de învingatoare şi nu de învinsa
-am învăţat, să cred în mine şi în propriile forţe
-am aflat, că merit să tind către mai mult(pentru sufletul meu)
-mi-am ţinut aproape prietenii, doar pe cei care urmează acelaşi drum ca al meu
-am învaţat, că pot înca oferi sprijin celor care au nevoie de el
-am invatat, ca prietenii adevaraţi sunt cei care, râd când tu eşti fericit şi plâng când tu eşti trist
-am invatat,că oamenii la care mă aştept mai puţin sunt cei, care îmi sunt alături, iar cei care ii am apoape, imi pot face uneori rău
-am învaţat că am prieteni minunaţi care cred cu tărie în mine,chiar daca nu ma cunosc personal
           Toate acestea nu fac decât, să mă ajute, să găsesc leacul pentru suferinţa ce se afla în inima mea, acolo în intunericul minţii unde e linişte şi pace...acolo  de unde răspunsul îmi va veni ca un fior ce-mi va invada tot corpul şi mă va umple de lacrimi calde şi curate de fericire.Voi avea răbdare, voi crede în mine, voi da gândurile la o parte şi voi merge doar inainte.
          Ce îmi doresc de la noul an?
-să am parte de un răspuns la fiecare întrebare
-să mai învaţ să cunosc oamenii
-să nu fac nimic din ce aş putea regreta
-să respect mai mult persoanele de lânga mine
-să îmi preţuiesc mai mult prietenii
-să fiu mai puternică, din ce în ce mai puternică
-să nu mai cunosc îndoiala, suferinta, umilinţa
-să găsesc o soluţie la toate încercările vieţii, chiar şi atunci când voi porni pe un drum denivelat
-să dau copiilor mei tot ce ar tebui să dau, şi tot ce ei au nevoie
-să las trecutul în urma, să constientizez prezentul, să accept viitorul, aşa cum va fi el
-să nu aleg şi să accept persoane care acceptă să mă rănească
-să fiu în stare de sacrificii doar pentru al ajuta pe cel de lânga mine
-să mă preţuiesc şi pe mine
-la final să mă uit în urmă şi să spun cu liniste în suflet şi cu mandrie:
 “Da, a meritat fiecare sacrificiu, da, sunt multumuta de mine, deci, sunt fericita.”
 LA MULŢI ANI!!!....2012..le spun celor care ma iubesc ...sau nu!!!...inima mea e mare, este loc pentru toţi!!!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu