Stau scrise în tăcere, gândurile mele
Şi descifrez grăbită, eu din duioase rânduri ,
Frumosul ce-am trăit în visurilor mele .
Privesc făgaşele de urme prin troieni ,
Cărări fară sfarşit privesc acum înzăpezite .
Imi amintesc de ieri, visând la alte ierni ,
Dar nu găsesc nimic, din visele pierdute .
Încerc acum să construiesc noi vise,
Printre troienele ce se astern grăbite,
Un viitor mai bun, ce în cuvinte scrise
Vor umple sufletu-mi de vise fericite.
Când paşii se scufundă în noian pufos
Şi feeria toată mă-ncântă, mă-npresoară,
Imi amintesc acum, din viaţă, ce-i frumos
În prag de sărbători creştine, întaia oară .
Lui, D-nului cel Sfant îi-nalţ acum o rugă
Şi-l rog iubirea peste noi să şi-o reverse ,
Ca liniştea în sufletele noastre, să ajungă
Să-alunge orice întristare sau regrete.
Nu vreau cadouri scumpe, şi nici a lui avere.
Eu vreau acum lumină şi liniste să-mi dea,
El stergă-a mele lacrimi, cumplita mea durere,
Să imi aducă înapoi, iubire şi multă fericire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu