Retrospectivă-n …..viitor

Eu simt că preţul l-am plătit,
Când tu acum în veci m-ai părasit.
Şi cu-o iubire am rămas datoare,
Încremenita-n inima ce doare.

Eu suflet sunt, un trup într-o tăcere,
Mă pierd în nopţi tăcute, efemere,
Mă simt un om fără destin şi viitor,
Lăsat de soartă, undeva din zbor.

Că-am preţuit iubirea, eu doar atâta ştiu,
In lungul drum al vieţii, cu tintă spre pustiu.
Şi în oglinda vieţii, cand eu o să privesc,
Templul tristeţii mele, pe veci îl păresesc.

Iubirea să o fac poartă a mii de stele,
Din puritate sufletului vreau mărgele,
Iar drumul vieţii mele pietruit să fie,
De zile mai senine, şi doar de bucurie.