miercuri, 28 decembrie 2011

Să fiu din nou...

Mă-ntreb mereu ce-am fost în astă viaţă?
Mă-ntreb şi-acum de sunt, ceea ce sunt,
Mă simt ades' un suflet gol purtat de vânt
Să fiu ce-am fost, aş vrea să fiu ce sunt.

Eu rătăcesc pe drumuri ce cată înspre tine
Cănd dorul meu nu poate să vină de la mine.
Rămân în lumea asta unde singuratatea ţipă
Aici unde speranţa, nicicum nu se-firipă.

Dă-mi D-ne zborul, către steaua mea,
Da-mi D-ne doar putin, din stralucirea sa,
Să las auzul să-mi aduca dezmierdări,alint
Lumină să trimită, a mea “stea”de argint.

Vreau să-i trimit iubirea ce-o împletesc aici
Dar visul fiecarei nopţi, ofrandă mi-l ridici.
Datoare i-am rămas iubirii, pe acest pamânt
Caci multe vise, în zborul spre abis s-au frânt.

Am ridicat pe trepte-nalte iubirea pe pamânt
Si dorul meu la rang înalt în suflet şi în gând.
Aş vrea să fiu ce sunt, ce-aş vrea să fiu
Aş vrea ca eu trăind, să mă simt iarăşi viu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu